alex » Duminica. Zi de bazar. Povestile vorbeau despre un loc fabulos, imens asa ca nu puteam sa ratam aceasta experienta de schimb cultural. Bazar 'Lar rusi' - la ei acasa. Ne-am urcat in 2 taxi-uri - nici unul cu simbolistica de rigoare - dar recomandati de cineva de la hotel. Oricum taxiurile sunt ieftine la fel bautura si mancarea. MOneda nationaloa: hrivna (grivna?)
1 bere la o terasa = 3.5 hrivne, ~ 20.000 ROL.
O sticla de Vodka: 100-150k lei. (Recomand Nemiroff sau Medoff)
Un drum de 5-6 km cu taxi-ul costa 8 hr ~ 50k lei. (tarif de turisti)
Mancarea e si ea destul de ieftina, ieri am mancat fel 1 + 2 cu mai putin de 30k de lei - e adevarat, o cantina mai marginasa.

Intr-adevar bazarul e maret, o jungla mirosind a plastic nou. Lucruri mai ieftine decat in .ro si zice-se de catre cunoscuti de calitate mai buna. Am mers mai mult sa ne uitam sa vedem oamenii de aproape si cum a evoluat spiritul comertului pe tarmuri - candva - plenar comuniste.

Ne-am impartit pe echipe. Mihai + Voichi, Eu + Paul, ceilalti urmau sa vina mai tarziu.
Nu apucaram bine sa fim coplesiti de masa de targoveti slavi cand, salvator am auzit niste triluri latin-balcanice. Manele!!! Ne-am indreptat grabnic catre sursa ritmurilor prea-bine cunoscute. Poate ni s-a parut, de pre amult dor de casa...ei bine nu, in respectivul stand de casete, 2 tinere ucrainience de nationalitate romana tocmai isi intareau apartenenta la neamul dacilor achizitionand produse culturale din patria-mama. Ne-am linistit. Limba Romana nu va fi uitata. Multumesc Adi, multumesc Costi, Jean, Guta.

La politie. Scopul vizitei noastre in Ucraina era evident de a cunoaste cat mai mult din specificul local, oameni, locuri structuri administrative. Ca si cum ar fi banuit lucrurl asta, politia Ucrainiana ne-a venit in intampinare. Tocmai eram calare pe niste containere (dupa ce cerusem voie) sa imortalizam inedita panorama a bazarului, cand un mustacios sobru si ferm ne-a cerut sa-l urmam. Am incercat sa comunicam. Cum engleza si ucraineana au prea putine in comun, n-am inteles decat ca fotografiatul e interzis, e politist si trebuie sa-l urmam. Chestia cu fotografiatul interzis nu era pe nicaieri semnalata, de altfel ne aflam intr-un spatiu public. Cert e ca urmatoarele 20 deminute ni le-am petrecut la sectia de politie a bazarului. La un moment-dat a aparut un vorbitor de romana. Momentul culminant a fost cand ni s-a cerut sa stergem toate pozele. Plansa grea. In primul rand astea erau rodul unei intregi dimineti de munca, in plus Paul avea apaarat cu film si ar fi insemnat voalarea unei mari parti din pozele facute pana acum. Am cam intrat in panica, am sunat-o pe coordonatoarea grupului din Tulcea care stia ruseste, seful sectiei (pana atunci crispat dar civilizat) a inceput sa se rasteasca in receptor. Totusi, dupa 10 minute de roaming am fost liberi. A trebuit totusi sa sterg ultimele poze facute de sus (mi-au ramas altele facute mai devreme), ni s-a zambit impaciuitor si ni s-a dat drumul.

In a 2-a jumatate a zilei ne-am intalnit cu Vitalie si Cristi, conducerea Ligii Tineretului Roman 'Junimea' care ne-au fost ghizi prin Cernauti si am facut schimb de impresii si povesti Ro-Ukr.

Am vizitat si casa lui Aron Pumnul, momentan folosita ca locuinta - comunitatea romana lupta pentru transformarea ei in muzeu. Am ajuns si la podul unde zice-se tanarul Eminescu socializa cu si mai tinerele sale muze :)

Ne-am plimbat prin parcul central care adapostea un targ popular de Sfantul Petru. In timp ce eram la o bere, am vazut o tanti care venea pe la mese cu pesti intregi - aparent sunt consumati la bere, complementari alunelor.

Teatrul de vara din acelasi parc era in pregatiri, de a 2- azi urma un festival de muzica usoara, foarte popular - gen 'Mamaia'. Lucru care l-am putu observa si la intoarcerea la hotel si in urmatoarele zile cand receptia s-a umplut de echipe Tv si tinere aerodinamice, probabil vedete consacrate sau pe drumul catre.