Agale prin Bucovina




click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom click to zoom

post adi» Jumate de zi de fotografiat irosita prin tampa apasare a unui buton nepotrivit dintr-un meniu ... mai mult mai mult 
 
post alex» 100 m/h curti. Ne-am petrecut prima dimineata intrand si iesind din curti, fascinati de orice ... mai mult mai mult 
 
post mihai» M-am trezit cu greu...berea inca imi alearga prin cap...azi o sa fac poze miscate. Am ... mai mult mai mult 
 
post laura» Triiiiiiiiiiiiiil. 7 dimineata, ceasul de cumparaturi. Las, pot sa mai stau 15 minute... l-as lasa ... mai mult mai mult 
 
19 August / 18 August / 17 August / 16 August / 15 August / 14 August / 13 August / 13 Iulie / 12 Iulie / 11 Iulie / 10 Iulie / 9 Iulie / 8 Iulie /
Sambata
9
Iulie


post laura » Triiiiiiiiiiiiiil. 7 dimineata, ceasul de cumparaturi. Las, pot sa mai stau 15 minute... l-as lasa eu mai mult dar trezim si vecinul de camera. S-a constatat ulterior ca "vecinii" nu sunt deloc sensibili la zgomote, ba chiar f greu de trezit..

Primul contact cu Ucraina si un soc puternic: nu stiu nici macar citi, ma simt ca un analfabet ! Oh, e crunt ! Noroc ca si la ei zaharul arata la fel, cafeaua tot cu 2 boabe maro e desenata, iar painea are aceasi forma si miros ca in restul lumii.
Plecam sa vizitam Cernautiul. Mihai si Voichita prefera o serie de muzee, eu sunt dornica sa vad ce este in spatele portii aceleia frumaose de vizavi. Muzeele le-as lasa pentru alta data.. parca nu-mi aduc aminte sa fi auzit de vrun David ori de vreo Giconda pe la Ucrainieni, asa ca principala mea activitate pe ziua de azi mi-am propus a fi sa descopar ce este in spatele acestor fatade frumos si proaspat renovate. Am aflat ulterior ca si la ei se practica "cand vine presedintele, se innoieste orasul peste noapte".

Ma simt ca acasa. Oamenii, locurile, pisica de pe marginea terasei, patura verde roasa de molii pusa la aerisit. Raman handicapata la capitolul limba rusa/ucrainiana, noroc cu prietenii mei care isi mai aduc aminte cate ceva de la orele in care preferau septica.

Intram si in curtea universitatii din Cernati, o cladire care iti inspira cultura si traditie. Din pacate am ajuns cam tarziu iar portarul se arata nemilos cu noi: programul s-a terminat... Un felinar prins in graba, o poarta ce pare a interzice accesul la cultura..

Urmeaza mormantul lui Aron Pumnul si cetatea Hotin, unde nu mai avem pic de rabdare si efectiv o luam la fuga care pe cate o colina sau pe sub cetate, incercand sa profitam de soarele la apus proaspat iesit din norii ce ne-au insotit aproape jumatate de zi. Imi mai pastrez cateva catre si o farama de soare si fug repede la cetate, dar aici.. dezamagire: se lucreaza, iar accesul este restrictionat cam peste tot. Incerc o mica negociere cu paznici pentru a-mi deschide accesul spre metereze, dar cunostintele mele deosebite de actorie si mimica se pare ca nu au fost suficiente. Ar fi trebuit sa-mi incerc si abilitatile de negociator finantist, dar din pacate buzunarul nu era suficient de burdusit.

M-am vazut deci nevoita sa ies cam cu coada intre picioare din cetate, dar am reusit sa gasesc un colt de zid mai inalt de unde imi incerc norocul...
Ceilalti s-au resemnat si s-au dus la o bere, eu ma incapatzanez sa probez toate obiectivele lui Adi in incercarea de a mai scoate totusi o poza buna.

Drumul de intoarcere nu stiu cand s-a mai facut, sticla de vodca a unei prietene ajutandu-ne mult la scurgerea timpului pana la hotel.

___________
+ guestbook / comentarii